STATUTUL POLIŢISTULUI

LEGE Nr. 360 din 6 iunie 2002

privind Statutul poliţistului

Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 7 martie 2005:

• Legea nr. 281/2003;

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 101/2004;

• Legea nr. 101/2004;

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/2004, aprobată cu modificări prin Legea nr. 24/2005;

• Legea nr. 562/2004;

• Legea nr. 24/2005.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1

(1) Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Română prin lege, ca instituţie specializată a statului.

(2) Exercitarea profesiei de poliţist implică, prin natura sa, îndatoriri şi riscuri deosebite.

(3) Statutul special este conferit de îndatoririle şi riscurile deosebite, de portul de armă şi de celelalte diferenţieri prevăzute în prezentul statut.

ART. 2

(1) Poliţistul este învestit cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege.

(2) Autoritatea funcţiei nu poate fi exercitată în interes personal.

ART. 3

Poliţistul îşi desfăşoară activitatea profesională în interesul şi în sprijinul persoanei, comunităţii şi instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi în executarea legii, cu respectarea principiilor imparţialităţii, nediscriminării, proporţionalităţii şi gradualităţii.

ART. 4

(1) Poliţistul este obligat să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, Constituţia şi legile ţării, jurământul de credinţă faţă de România, prevederile regulamentelor de serviciu şi să îndeplinească ordinele şi dispoziţiile legale ale şefilor ierarhici privind activitatea sa profesională.

(2) Poliţistul răspunde, în condiţiile legii, pentru modul în care îşi execută atribuţiile de serviciu.

ART. 5

Şefii ierarhici din cadrul Poliţiei Române răspund pentru legalitatea dispoziţiilor date subordonaţilor. Ei sunt obligaţi să verifice dacă acestea au fost transmise şi înţelese corect şi să controleze modul de îndeplinire a lor.

ART. 6

Poliţistul beneficiază de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru condiţiile speciale şi riscurile pe care le implică exercitarea profesiei.

ART. 7

Calitatea de poliţist se dobândeşte şi se pierde în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

CAP. 2

Selecţionarea, pregătirea, acordarea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale

SECŢIUNEA 1

Selecţionarea şi pregătirea poliţiştilor

ART. 8

Profesia de poliţist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile legii.

ART. 9

(1) Poliţiştii provin, de regulă, din rândul absolvenţilor instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2) Ofiţerii de poliţie pot proveni şi din rândul agenţilor de poliţie absolvenţi, cu diplomă sau licenţă, ai instituţiilor de învăţământ superior de lungă sau scurtă durată ale Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ai altor instituţii de învăţământ superior cu profil corespunzător specialităţilor necesare poliţiei, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(3) Pentru unele funcţii pot fi încadraţi direct sau transferaţi din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională specialişti cu studii corespunzătoare cerinţelor postului şi care îndeplinesc condiţiile legale.

(4) Admiterea în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se realizează prin concurs.

(5) Încadrarea unor specialişti în poliţie se realizează prin concurs sau examen, după caz.

ART. 10

(1) La concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la încadrarea directă a unor specialişti are acces orice persoană, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplineşte, pe lângă condiţiile generale legale prevăzute pentru funcţionarii publici, şi următoarele condiţii speciale:

a) să fie aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihic;

b) să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;

c) să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate.

(2) În primul an de activitate, poliţiştii încadraţi direct trebuie să urmeze un curs de formare în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(3) Candidaţii care au promovat concursul de admitere în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi persoanele care urmează să fie încadrate direct în poliţie nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizaţii cu caracter politic.

(4) Dacă în perioada desfăşurării activităţii de poliţist sau a studiilor în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor intervine vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 45 alin. (1), se ia măsura destituirii celui în cauză sau a exmatriculării, după caz. În situaţiile în care elevul, studentul sau poliţistul se află în curs de cercetare penală ori de judecată, măsura exmatriculării, respectiv cea a destituirii, se ia după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a instanţei de judecată.

(5) Criteriile privind selecţionarea poliţiştilor candidaţi pentru concursurile de admitere în instituţiile de învăţământ proprii, precum şi selecţionarea specialiştilor se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 11

(1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin structurile de specialitate, asigură pregătirea continuă a poliţiştilor pentru ridicarea nivelului profesional.

(2) Poliţistul poate fi trimis la studii în străinătate, prin concurs, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(3) Categoriile, formele de pregătire şi modul de desfăşurare, precum şi durata de perfecţionare a pregătirii poliţistului sunt stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 12

În programele de pregătire a viitorilor poliţişti, elevi sau studenţi din instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor se prevăd activităţi specifice pregătirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigură, după promovarea acestui an, echivalarea îndeplinirii serviciului militar obligatoriu.

SECŢIUNEA a 2-a

Obţinerea gradelor profesionale şi încadrarea poliţiştilor în categorii şi grade profesionale

ART. 13

(1) Poliţiştii pot fi debutanţi sau definitivi.

(2) Poliţiştii debutanţi sunt persoanele care ocupă, pe durata perioadei de stagiu, un post în cadrul Poliţiei Române.

ART. 14

(1) Poliţiştii se încadrează în două categorii, definite în raport cu nivelul studiilor necesare, după cum urmează:

a) categoria A - Corpul ofiţerilor de poliţie - cuprinde ofiţeri de poliţie cu studii superioare;

b) categoria B - Corpul agenţilor de poliţie - cuprinde agenţi de poliţie cu studii liceale sau postliceale cu diplomă.

(2) Categoriile de poliţişti se împart pe corpuri şi grade profesionale, după cum urmează:

I. Corpul ofiţerilor de poliţie:

a) chestor general de poliţie;

b) chestor-şef de poliţie;

c) chestor principal de poliţie;

d) chestor de poliţie;

e) comisar-şef de poliţie;

f) comisar de poliţie;

g) subcomisar de poliţie;

h) inspector principal de poliţie;

i) inspector de poliţie;

j) subinspector de poliţie.

II. Corpul agenţilor de poliţie:

a) agent-şef principal de poliţie;

b) agent-şef de poliţie;

c) agent-şef adjunct de poliţie;

d) agent principal de poliţie;

e) agent de poliţie.

(3) Gradele profesionale de chestor, comisar-şef şi comisar pot fi obţinute numai de către ofiţeri cu studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă.

ART. 15

(1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către:

a) Preşedintele României, pentru ofiţerii de poliţie la gradul de chestor de poliţie, chestor principal de poliţie, chestor-şef de poliţie şi chestor general de poliţie, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor;

b) ministrul administraţiei şi internelor, pentru ceilalţi ofiţeri de poliţie, la propunerea inspectorului general al Poliţiei Române;

c) inspectorul general al Poliţiei Române şi şefii celorlalte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, pentru agenţii de poliţie.

(2) *** Abrogat

ART. 16

(1) Pentru obţinerea gradului profesional următor poliţistul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

a) să aibă împlinit stagiul minim în gradul profesional deţinut sau să îl împlinească în cursul anului calendaristic respectiv, cu excepţia comisarilor-şefi de poliţie cu o vechime minimă de 2 ani în gradul profesional, care au îndeplinit cel puţin 5 ani funcţii cu gradul profesional de chestor de poliţie sau general de brigadă ori superioare;

b) să fi fost apreciat în ultimii doi ani ai stagiului minim în grad cu calificativul "excepţional" sau "foarte bun", iar în ceilalţi ani ai stagiului, cel puţin cu calificativul "bun". Anii în care poliţistului i s-au acordat calificative inferioare acestora nu intră în calculul stagiului minim în grad.

(2) Pentru obţinerea gradelor profesionale de comisar-şef, subcomisar şi agent-şef, poliţistul este obligat să absolve un curs de capacitate profesională, ale cărui organizare şi desfăşurare pentru fiecare categorie vor fi stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, iar pentru obţinerea gradului profesional de chestor este necesară promovarea examenului organizat în acest scop.

(3) *** Abrogat

ART. 17

Stagiul minim în gradele profesionale este:

I. Corpul ofiţerilor de poliţie:

a) chestor-şef de poliţie - 2 ani;

b) chestor principal de poliţie - 2 ani;

c) chestor de poliţie - 2 ani;

d) comisar-şef de poliţie - 3 ani;

e) comisar de poliţie - 3 ani;

f) subcomisar de poliţie - 4 ani;

g) inspector principal de poliţie - 3 ani;

h) inspector de poliţie - 3 ani;

i) subinspector de poliţie - 4 ani.

II. Corpul agenţilor de poliţie:

a) agent-şef de poliţie - 5 ani;

b) agent-şef adjunct de poliţie - 5 ani;

c) agent principal de poliţie - 5 ani;

d) agent de poliţie - 5 ani.

ART. 18

Posturile de conducere se ocupă prin examen sau concurs, după caz, în situaţiile şi în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 19

(1) Acordarea gradelor profesionale următoare în cadrul aceleiaşi categorii se face în ordinea ierarhică a gradelor, în limita numărului de posturi prevăzute cu gradele respective, aprobat de ministrul administraţiei şi internelor.

(2) Poliţistul care a dobândit titlul ştiinţific de doctor sau doctor docent, în specializările corespunzătoare cerinţei postului, este exceptat de la condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2).

(3) Ofiţerul de poliţie care a absolvit cursuri postuniversitare în specializările corespunzătoare cerinţei postului este exceptat de la condiţiile prevăzute la art. 16 alin. (2), mai puţin de la cea referitoare la acordarea gradului profesional de chestor.

(4) Specialităţile studiilor superioare, ale cursurilor postuniversitare şi ale titlurilor ştiinţifice prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 20

Poliţistului care şi-a sacrificat viaţa în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu i se acordă post-mortem gradul de subinspector de poliţie, pentru agenţii de poliţie, şi gradul următor, pentru ofiţerii de poliţie.

ART. 21

(1) Absolvenţilor instituţiilor de învăţământ de profil ale Ministerului Administraţiei şi Internelor li se acordă grade profesionale şi sunt încadraţi în structurile de poliţie cu perioade de stagiu.

(2) La absolvirea şcolii de formare a agenţilor de poliţie, poliţistului i se acordă gradul profesional de agent de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 6 luni.

(3) La absolvirea Facultăţii de Drept din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Administraţiei şi Internelor, poliţistului i se acordă gradul profesional de subinspector de poliţie şi este încadrat ca debutant pe o perioadă de stagiu de 12 luni.

(4) Poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi (3) li se acordă gradele profesionale în funcţie de pregătirea lor şi de vechimea în specialitatea corespunzătoare studiilor absolvite, raportate la cerinţele postului. Încadrarea acestora se face pe o perioadă de probă de 6 luni sau 12 luni, în raport cu categoria din care fac parte şi cu gradul profesional acordat.

(5) La expirarea perioadei de stagiu sau de probă, poliţistul susţine examenul de definitivare în profesie. Poliţistul declarat nepromovat este îndepărtat din poliţie.

(6) Poliţistul care a promovat examenul de definitivat este încadrat în gradul profesional obţinut.

(7) Perioada de stagiu şi cea de probă constituie vechime în poliţie.

(8) Condiţiile pentru îndeplinirea perioadei de stagiu şi a celei de probă, precum şi metodologia organizării şi desfăşurării examenului de definitivare în profesie se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 22

(1) Funcţiile poliţiştilor se diferenţiază prin categorie, grad profesional şi coeficient de ierarhizare.

(2) Funcţiile poliţiştilor, după natura lor, sunt de execuţie şi de conducere, iar după nivelul studiilor absolvite sunt funcţii din categoria A şi funcţii din categoria B.

(3) Fiecare dintre cele două categorii de funcţii se împarte în grade profesionale, conform structurii ierarhice prevăzute la art. 14.

(4) Poliţiştii se încadrează în funcţii de execuţie prevăzute în statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult 3 trepte faţă de cele pe care le au, potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(5) Funcţiile şi modul de salarizare ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(6) Pentru motive temeinic justificate, poliţiştii pot fi numiţi, la solicitarea acestora, în funcţii inferioare gradelor profesionale pe care le au.

(7) Poliţiştii sunt numiţi şi eliberaţi în/din funcţii potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.

(8) În situaţii temeinic justificate, altele decât cele prevăzute la art. 65, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, poliţiştii pot fi puşi la dispoziţia unităţii pe o perioadă de cel mult 3 luni, timp în care vor beneficia de drepturile băneşti avute, cu excepţia indemnizaţiei de comandă, după caz. În cazuri excepţionale, cu aprobarea ministrului administraţiei şi internelor, acest termen poate fi prelungit o singură dată, cu încă cel mult 3 luni.

ART. 23

(1) La acordarea primului grad profesional absolventul sau poliţistul încadrat direct depune jurământul de credinţă în faţa şefului instituţiei de învăţământ sau a şefului unităţii de poliţie şi în prezenţa a doi poliţişti.

(2) Jurământul de credinţă are următorul conţinut: "Jur să respect Constituţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect şi fără părtinire legile ţării, să-mi îndeplinesc cu răspundere şi bună credinţă îndatoririle ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

(3) Jurământul de credinţă se poate depune şi fără formula religioasă de încheiere.

(4) Jurământul de credinţă este semnat de către absolventul sau poliţistul încadrat direct şi, după caz, de către şeful instituţiei de învăţământ sau de şeful unităţii de poliţie, precum şi de către poliţiştii asistenţi.

(5) Jurământul de credinţă este contrasemnat de ministrul administraţiei şi internelor, se păstrează la dosarul personal al poliţistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia.

(6) Semnarea jurământului de credinţă presupune şi acordul implicit al poliţistului pentru testarea fidelităţii şi integrităţii sale profesionale prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condiţiile legii.

ART. 24

La acordarea primului grad profesional, la numirea şi eliberarea dintr-o funcţie de conducere, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu, poliţistul este obligat să îşi declare averea, conform legii.

ART. 25

(1) Fiecare poliţist are un dosar personal care cuprinde:

a) documentul de numire în funcţie, documentul de atestare a studiilor şi cel privind depunerea jurământului;

b) documentele privind evaluarea anuală a activităţii acestuia, avansările în funcţii, grade sau categorii, recompensele acordate, precum şi sancţiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi;

c) declaraţia de avere şi alte documente, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(2) Se interzice introducerea în dosarul personal al poliţistului a oricăror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice altă natură.

(3) Poliţistul îşi poate consulta dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente, care nu conţin informaţii clasificate, în condiţiile legii.

ART. 26

Activitatea şi conduita poliţistului sunt evaluate o dată pe an, iar concluziile se consemnează în evaluarea de serviciu, cu acordarea unuia dintre următoarele calificative: "excepţional", "foarte bun", "bun", "satisfăcător", "nesatisfăcător".

ART. 27

Selecţionarea, pregătirea, obţinerea gradelor profesionale şi evoluţia profesională a poliţiştilor se stabilesc, în condiţiile prezentei legi, prin Ghidul carierei poliţistului, aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

CAP. 3

Drepturile, îndatoririle şi restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi ale poliţistului

SECŢIUNEA 1

Drepturile poliţistului

ART. 28

(1) Poliţistul are dreptul la:

a) salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcţiei îndeplinite, gradului profesional deţinut, gradaţiile, sporurile pentru misiune permanentă şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit;

b) ajutoare şi alte drepturi băneşti, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;

c) uniformă, echipament specific, alocaţii pentru hrană, asistenţă medicală şi psihologică, proteze, precum şi medicamente gratuite, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

d) locuinţă de intervenţie, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condiţiile legii;

e) concedii de odihnă, concedii de studii şi învoiri plătite, concediu fără plată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

f) concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, accidente produse în timpul şi din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin lege;

g) bilete de odihnă, tratament şi recuperare, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

h) pensii, în condiţiile stabilite prin lege;

i) indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi decontarea cheltuielilor de cazare, în condiţiile stabilite prin lege;

j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localităţi şi o dată pe an pentru efectuarea concediului de odihnă, precum şi în alte situaţii, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

k) încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă, potrivit legii;

l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziţionat personal, în condiţiile legii;

m) asigurare de viaţă, sănătate şi bunuri, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

n) tratament medical în străinătate pentru afecţiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului;

o) consultanţă juridică asigurată de unitate, la cerere.

(2) Armamentul dobândit personal se deţine după pensionare pe baza permisului obţinut, în condiţiile legii.

ART. 29

(1) Pentru activitatea desfăşurată poliţiştilor li se conferă ordine şi medalii, potrivit legii.

(2) În cazul întreruperii activităţii în poliţie, timpul cât poliţistul a desfăşurat o altă activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliţie pentru care se conferă ordinul sau medalia.

(3) Poliţiştii decoraţi cu Ordinul Meritul Militar şi Semnul onorific În Serviciul Armatei îşi păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

ART. 29^1 *** Abrogat

ART. 30

Condiţiile privind pensionarea şi drepturile de pensii ale poliţiştilor se stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

ART. 31

(1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie de până la 50% din salariul de bază.

(1^1) Poliţistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care îşi are domiciliul, dar care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, însuşite de către conducătorul unităţii din care face parte poliţistul, la solicitarea acestuia.

(2) Soţul sau soţia poliţistului mutat/mutată în interesul serviciului în altă localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă şi a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soţul sau soţia, are dreptul la o indemnizaţie lunară de 50% din salariul de bază al poliţistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activităţi aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.

(3) *** Abrogat

(4) De indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază şi soţul sau soţia care, la data mutării poliţistului, era înscris/înscrisă, în condiţiile legii, ca şomer, dar numai după expirarea termenului de plată a ajutorului de şomaj, stabilit prin lege.

(5) Cuantumul compensaţiei prevăzute la alin. (1) şi condiţiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 32

(1) Poliţistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singură dată în timpul carierei, a unei locuinţe proprietate personală în localitatea în care îşi are sediul unitatea de poliţie la care este încadrat, în condiţiile legii.

(2) *** Abrogat

(3) Criteriile şi condiţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 33

În exercitarea atribuţiilor de serviciu poliţistul beneficiază de protecţie specială, în condiţiile legii.

ART. 34

Poliţistului i se asigură gratuit echipamentul de protecţie adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplineşte, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.

ART. 35

Membrii familiei poliţistului beneficiază gratuit, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de:

a) asistenţă medicală şi medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti;

b) decontarea cheltuielilor de transport în situaţia mutării poliţistului în interes de serviciu în altă localitate.

ART. 36

În sensul prevederilor prezentei legi, familia poliţistului cuprinde soţul/soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestuia.

ART. 37

Copiii poliţistului decedat în timpul şi din cauza serviciului pot fi transferaţi, la cerere, la instituţiile de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 37^1

La decesul unui poliţist, Ministerul Administraţiei şi Internelor acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.

ART. 38

(1) Poliţistul pensionat şi soţia/soţul acestuia au dreptul gratuit la asistenţă medicală şi medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale şi autorităţii judecătoreşti, şi au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement, care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(2) Poliţistul pensionat şi soţul/soţia acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive şi alte spaţii pentru odihnă şi agrement care aparţin sau sunt în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 39

(1) Durata programului de lucru al poliţistului este de 8 ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului poliţienesc şi refacerea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de lege.

(2) Programul de lucru, formele de organizare a acestuia şi acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după consultarea Corpului Naţional al Poliţiştilor.

(3) Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin poliţistului poate fi amânată, în mod excepţional, cel mult de două ori într-o lună.

ART. 40

Poliţistul şi membrii familiei sale au dreptul la protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

SECŢIUNEA a 2-a

Îndatoririle poliţistului

ART. 41

Poliţistul este dator:

a) să fie loial instituţiei din care face parte, să respecte principiile statului de drept şi să apere valorile democraţiei;

b) să dovedească solicitudine şi respect faţă de orice persoană, în special faţă de grupurile vulnerabile, să îşi consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competenţă, integritate, corectitudine şi conştiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege;

c) să îşi perfecţioneze continuu nivelul de instruire profesională şi generală;

d) să fie disciplinat şi să dovedească probitate profesională şi morală în întreaga activitate;

e) să fie respectuos, cuviincios şi corect faţă de şefi, colegi sau subalterni;

f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuţiilor de serviciu;

g) să informeze şeful ierarhic şi celelalte autorităţi abilitate cu privire la faptele de corupţie săvârşite de alţi poliţişti, de care a luat cunoştinţă;

h) prin întregul său comportament, să se arate demn de consideraţia şi încrederea impuse de profesia de poliţist.

ART. 42

Poliţistul este obligat:

a) să păstreze secretul profesional, precum şi confidenţialitatea datelor dobândite în timpul desfăşurării activităţii, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiţiei sau legea impun dezvăluirea acestora;

b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în aşa fel încât să nu beneficieze şi nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidenţiale obţinute în calitatea sa oficială;

c) să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competenţelor legal stabilite;

d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială şi să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcţiei sau al instituţiei din care face parte.

ART. 43

Poliţistului îi este interzis, în orice împrejurare:

a) să primească, să solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alţii, în considerarea calităţii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;

b) să rezolve cereri care nu sunt de competenţa sa ori care nu i-au fost repartizate de şefii ierarhici sau să intervină pentru soluţionarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);

c) să folosească forţa, altfel decât în condiţiile legii;

d) să provoace unei persoane suferinţe fizice ori psihice cu scopul de a obţine de la această persoană sau de la o terţă persoană informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terţe persoane;

e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;

f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicaţii cu caracter politic, imoral sau care instigă la indisciplină;

g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unităţii de poliţie din care face parte, interese de natură să compromită imparţialitatea şi independenţa acestuia.

ART. 44

(1) Serviciul poliţienesc are caracter permanent şi obligatoriu.

(2) Poliţistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum şi în afara acestuia, în situaţii temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.

(3) În situaţii de catastrofe, calamităţi sau tulburări de amploare ale ordinii şi liniştii publice ori alte asemenea evenimente poliţistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliţie din care face parte.

(4) La instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război poliţistul va acţiona conform legii.

(5) În cazul producerii vreuneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (3) şi (4) poliţistul care se află într-o altă localitate se va prezenta la cea mai apropiată unitate a Ministerului Administraţiei şi Internelor, informând superiorii săi despre aceasta.

SECŢIUNEA a 3-a

Restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi

ART. 45

(1) Poliţistului îi este interzis:

a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora;

b) să exprime opinii sau preferinţe politice la locul de muncă sau în public;

c) să candideze pentru autorităţile administraţiei publice locale, Parlamentul României şi pentru funcţia de Preşedinte al României;

d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;

e) să declare sau să participe la greve, precum şi la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;

f) să adere la secte, organizaţii religioase sau la alte organizaţii interzise de lege;

g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activităţi de comerţ ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăţi comerciale, cu excepţia calităţii de acţionar;

h) să exercite activităţi cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea şi demnitatea poliţistului sau a instituţiei din care face parte;

i) să deţină orice altă funcţie publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepţia funcţiilor didactice din cadrul instituţiilor de învăţământ, a activităţilor de cercetare ştiinţifică şi creaţie literar-artistică.

(2) Poliţistul poate prezenta în public, numai în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date şi informaţii, dacă prin acestea nu este încălcat principiul prezumţiei de nevinovăţie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viaţa intimă, familială ori privată a persoanei sau nu este prejudiciată finalizarea urmăririi penale într-o cauză aflată în curs de cercetare ori de judecare.

(3) Datele şi informaţiile clasificate, potrivit legii, obţinute de poliţist în timpul exercitării atribuţiilor profesionale nu pot fi făcute publice pe o perioadă de 5 ani de la încetarea raporturilor sale de serviciu, dacă legea nu prevede altfel.

ART. 46

Poliţistul poate fi mutat într-o altă unitate, aflată în aceeaşi localitate sau în altă localitate decât cea de domiciliu, în următoarele situaţii:

a) în interesul serviciului;

b) la cerere.

ART. 47

(1) Poliţistul poate fi delegat, detaşat ori transferat, potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, în condiţiile legii.

(2) Detaşarea poliţiştilor, cu acordul lor, în cadrul organelor speciale din structura autorităţilor publice se face pe perioada stabilită prin dispoziţiile legale în vigoare.

(3) La încetarea detaşării, poliţistul va fi numit într-o funcţie echivalentă celei din care a fost detaşat, dacă este vacantă, sau în altă funcţie corespunzătoare gradului profesional deţinut, în condiţiile prezentei legi.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi poliţiştilor care au desfăşurat misiuni internaţionale sau au participat la cursuri în străinătate, la încetarea acestor situaţii.

ART. 48

Poliţiştii se pot asocia şi pot constitui asociaţii cu caracter profesional, umanitar, tehnico-ştiinţific, cultural, religios şi sportiv-recreativ, fără a aduce atingere îndeplinirii atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu.

SECŢIUNEA a 4-a

Corpul Naţional al Poliţiştilor

ART. 49

(1) Se înfiinţează Corpul Naţional al Poliţiştilor, ca persoană juridică de drept public, denumit în continuare Corpul, cu sediul în municipiul Bucureşti, reprezentând forma de organizare pe criteriu profesional, autonom, apolitic şi nonprofit a poliţiştilor.

(2) Corpul promovează interesele poliţiştilor şi apără drepturile acestora.

(3) Organizarea şi funcţionarea Corpului se realizează pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi ierarhiei structurilor de conducere.

(4) Organele de conducere şi control ale Corpului sunt:

a) congresul naţional;

b) consiliul naţional;

c) consiliul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, consiliile inspectoratelor judeţene de poliţie şi consiliile instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi teritoriale;

d) cenzorii.

(5) Organele de conducere ale Corpului vor fi alese din 4 în 4 ani şi vor reprezenta, în mod proporţional, toate categoriile de poliţişti. Pe durata mandatului, poliţiştii aleşi în organele de conducere vor fi detaşaţi, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 50

Prin organele sale de conducere Corpul exercită următoarele atribuţii:

a) întreprinde măsuri pentru asigurarea integrităţii morale şi profesionale a poliţiştilor, precum şi a unei activităţi eficiente a acestora;

b) oferă consultanţă la elaborarea propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliţiei sau la statutul poliţistului;

c) *** Abrogată

d) la cerere, reprezintă interesele poliţiştilor împotriva cărora au fost dispuse sancţiuni disciplinare;

e) participă la elaborarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii în exercitarea profesiei de poliţist;

f) *** Abrogată

g) reprezintă profesia de poliţist, împreună cu Inspectoratul General al Poliţiei, în raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale şi ştiinţifice, instituţii publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice;

h) promovează pe plan extern relaţii cu organizaţii şi instituţii profesionale similare;

i) ţine şi actualizează permanent evidenţa membrilor săi.

ART. 51

(1) Veniturile Corpului se constituie din:

a) taxa de înscriere, cotizaţii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestări ştiinţifice, culturale şi sportive, precum şi din drepturi editoriale;

b) resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau bugetele locale;

c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice sau juridice, din ţară ori din străinătate, în condiţiile legii şi ale normelor instituite de ministrul administraţiei şi internelor;

d) chirii, dobânzi şi orice alte surse legale.

(2) Consiliile prevăzute la art. 49 alin. (4) lit. c) virează periodic Corpului o cotă-parte din veniturile încasate, în condiţiile stabilite prin regulament.

(3) Fondurile băneşti obţinute în condiţiile alin. (1) pot fi utilizate pentru perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse şi de ajutoare, crearea unor instituţii cu scop ştiinţific, investiţii legate de dotarea cu mijloace adecvate activităţilor Corpului, cheltuieli administrativ-gospodăreşti, asistenţa juridică a membrilor, cumpărarea şi administrarea unor hoteluri, case de odihnă şi cluburi ale poliţiştilor şi pentru fondul de salarii destinat aparatului tehnico-administrativ propriu.

ART. 52

Modul de organizare şi funcţionare a Corpului se stabileşte, în condiţiile prezentei legi, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare aprobat prin hotărâre a Guvernului.

CAP. 4

Recompense, răspunderea juridică şi sancţiuni

SECŢIUNEA 1

Recompense

ART. 53

Pentru contribuţii deosebite la apărarea ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi la prevenirea faptelor antisociale, poliţistului i se pot conferi decoraţii, în condiţiile legii.

ART. 54

(1) Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu poliţiştilor li se pot acorda recompense morale sau materiale, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(2) Pentru merite excepţionale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliţiei, poliţistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(3) Pentru acţiuni deosebite care determină aducerea de venituri la bugetul de stat, poliţistul poate fi recompensat cu până la 1% din cuantumul acestora, dar nu mai mult decât venitul său brut anual, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

SECŢIUNEA a 2-a

Răspunderea juridică şi sancţiuni

ART. 55

Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.

ART. 56

Este absolvit de orice răspundere poliţistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.

ART. 57

Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:

a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probităţii profesionale a poliţistului sau prestigiului instituţiei;

b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;

c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;

d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;

e) absenţa nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;

f) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului Administraţiei şi Internelor;

g) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;

h) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţă;

i) imixtiunea ilegală în activitatea altui poliţist;

j) intervenţia pentru influenţarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane;

k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege.

ART. 58

Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate poliţistului sunt:

a) mustrare scrisă;

b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 5 - 20% pe o perioadă de 1 - 3 luni;

c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare, pe o perioadă de la 1 la 3 ani;

c^1) trecerea într-o funcţie inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deţinut;

d) destituirea din poliţie.

ART. 59

(1) Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se aplică numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea consiliilor de disciplină, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 58 lit. a) şi b), care se pot aplica fără consultarea consiliilor de disciplină.

(2) Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(3) Cercetarea prealabilă se efectuează de şeful unităţii sau de poliţişti anume desemnaţi.

(4) Cercetările referitoare la abateri, din care rezultă date şi indicii că au fost săvârşite fapte prevăzute de legea penală, se vor efectua şi cu participarea unui reprezentant al Corpului, urmând ca, în raport de constatări, să fie sesizate organele judiciare.

(5) Ascultarea celui în cauză şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii.

(6) Poliţistul cercetat are dreptul să cunoască în întregime actele cercetării şi să solicite probe în apărare.

(7) În faţa consiliilor de disciplină poliţistul are dreptul de a fi asistat de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de Corp.

(8) La stabilirea sancţiunii se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a poliţistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.

(9) Sancţiunea disciplinară se aplică în maximum 60 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.

(10) Pentru aceeaşi abatere nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară.

ART. 60

(1) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după expirarea termenului de contestare, prevăzut la art. 61 alin. (1).

(2) Destituirea din poliţie se dispune în mod corespunzător de persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa să acorde gradele profesionale ale poliţiştilor.

ART. 61

(1) Poliţistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 5 zile de la luarea la cunoştinţă, şefului ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea. Acesta se pronunţă prin decizie motivată, în termen de 15 zile.

(2) Împotriva sancţiunilor aplicate şi a deciziilor nefavorabile poliţistul nemulţumit se poate adresa Corpului, potrivit art. 50 lit. d).

(3) Poliţistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului ori a dispoziţiei de sancţionare.

ART. 62

(1) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei se constituie Consiliul superior de disciplină, iar la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie, unităţile teritoriale şi instituţiile de învăţământ ale poliţiei se constituie consilii de disciplină.

(2) Consiliile de disciplină se constituie şi funcţionează pe lângă şefii unităţilor de poliţie şi au caracter consultativ.

(3) Consiliile de disciplină îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 62^1

În cazul săvârşirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii şi credibilităţii instituţiei, precum şi profesiei de poliţist, cercetarea prealabilă şi consultarea consiliilor de disciplină se dispun şi se efectuează imediat după constatarea faptei.

ART. 63

(1) Poliţistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor.

(2) Poliţistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unităţii dacă acestea sunt consecinţa unei acţiuni desfăşurate în limitele legii.

ART. 64 *** Abrogat

ART. 65

(1) În cazul în care împotriva poliţistului s-a început urmărirea penală sau acesta a fost trimis în judecată, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitivă a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obişnuită.

(2) Poliţistul faţă de care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune este pus la dispoziţie.

(3) Poliţistul arestat preventiv se suspendă din funcţie.

(4) Poliţistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite în scris de şeful unităţii de poliţie şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de bază, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.

(5) În perioada suspendării poliţistul nu beneficiază de nici un drept dintre cele prevăzute în prezenta lege şi este obligat să predea armamentul, legitimaţia şi insigna.

(6) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

CAP. 5

Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţiştilor

ART. 66

(1) Stabilitatea poliţistului la locul de muncă este garantată, în condiţiile prezentei legi.

(2) Raportul de serviciu al poliţistului ia naştere o dată cu acordarea primului grad profesional.

ART. 67 *** Abrogat

ART. 68 *** Abrogat

ART. 69

(1) Încetarea raporturilor de serviciu ale poliţistului se dispune în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 15, au competenţa de acordare a gradelor profesionale şi are loc:

a) la împlinirea vârstei şi a vechimii în serviciu, necesare pensiei de serviciu;

b) la pierderea capacităţii de muncă, în condiţiile legii;

c) la împlinirea limitei de vârstă în grad profesional;

d) la cerere;

e) la numirea într-o altă funcţie publică;

f) prin demisie;

g) la destituirea din poliţie;

h) la acordarea calificativului nesatisfăcător, de două ori;

i) când este condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu excepţia cazurilor în care s-a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sau amenzii penale pentru infracţiuni săvârşite din culpă, pe baza aprobării persoanelor care au acordat gradele profesionale prevăzute la art. 15;

j) când, în urma reorganizării activităţii Ministerului Administraţiei şi Internelor sau a unei unităţi de poliţie ori a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de poliţistul respectiv, nu sunt posibilităţi pentru ca acesta să fie încadrat într-o funcţie similară în aceeaşi unitate sau în alte unităţi;

k) când nu promovează examenul de definitivare prevăzut la art. 21 alin. (5);

l) când s-a stabilit că a fost încadrat în mod fraudulos în poliţie, chiar dacă această situaţie a fost depistată ulterior;

m) în situaţia nedefinitivării de către agenţii de poliţie a studiilor prevăzute la art. 73 alin. (8).

(2) Raporturile de serviciu ale poliţistului nu pot înceta prin demisie la instituirea stării de urgenţă sau a stării de asediu ori în caz de mobilizare şi de război.

ART. 69^1

(1) Limitele de vârstă în gradul profesional până la care poliţiştii pot fi menţinuţi în serviciu sunt:

a) pentru agenţii şi ofiţerii de poliţie, până la gradul de comisar-şef - 55 de ani;

b) pentru ofiţerii de poliţie cu gradul de chestor de poliţie ori superioare - 60 de ani.

(2) Chestorii de poliţie, chestorii principali de poliţie, chestorii şefi de poliţie şi chestorii generali de poliţie a căror stare de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiţii a atribuţiilor ce le revin pot fi menţinuţi în serviciu până la vârsta de 62 de ani.

(3) Comisarii-şefi de poliţie pot fi menţinuţi în activitate până la vârsta de 57 de ani, dacă starea de sănătate le permite îndeplinirea atribuţiilor.

(4) Pentru ofiţerii prevăzuţi la alin. (2) şi (3), aprobarea de menţinere în serviciu se dă semestrial de către ministrul administraţiei şi internelor, la propunerea şefilor ierarhici ai acestora.

ART. 70

Poliţistul care a absolvit o instituţie de învăţământ a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi căruia i-au încetat raporturile de serviciu în primii 10 ani de activitate din motive imputabile lui este obligat să restituie cheltuielile efectuate cu pregătirea sa, proporţional cu perioada rămasă până la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.

CAP. 6

Dispoziţii finale şi tranzitorii

ART. 71

(1) Poliţiştii care la data încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de vârstă şi vechime pentru a li se acorda pensie de serviciu beneficiază de programe de reconversie profesională astfel:

a) în ultimele 6 luni dinaintea adoptării măsurilor prevăzute la art. 69 lit. j);

b) după apariţia situaţiei prevăzute la art. 69 lit. b).

(2) Reconversia profesională a poliţiştilor aflaţi în situaţiile menţionate la alin. (1) se asigură prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza protocoalelor încheiate în acest sens.

(3) Modul de organizare şi desfăşurare a programelor de reconversie profesională se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(4) În vederea reconversiei profesionale poliţiştii pot urma gratuit cursuri de calificare, recalificare, perfecţionare sau, după caz, alte forme de pregătire profesională, organizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi, cu suportarea cheltuielilor de către acest minister, cursuri organizate de alte ministere, precum şi de către instituţii ori persoane juridice de drept privat autorizate, potrivit legii, în acest scop.

(5) Contravaloarea cursurilor organizate în afara Ministerului Administraţiei şi Internelor în condiţiile alin. (4) se suportă din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii brute obţinute de poliţist la data încetării raporturilor de serviciu.

ART. 72

(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi poliţiştilor aflaţi în funcţie nu le sunt aplicabile dispoziţiile acesteia privind condiţiile de studii şi stagiu în grad, cu excepţia cazurilor în care aceştia fac obiectul unei avansări sau promovări.

(2) La aceeaşi dată poliţiştilor absolvenţi cu diplomă ai Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului Administraţiei şi Internelor sau ai altor instituţii de învăţământ superior acreditate le vor fi acordate grade profesionale în condiţiile stabilite prin prezenta lege.

(3) Poliţiştii vor depune jurământul de credinţă. Refuzul depunerii jurământului de credinţă atrage destituirea din poliţie, acesta fiind consemnat prin încheierea unui proces-verbal, semnat de persoanele prevăzute la art. 23 alin. (1).

ART. 73

(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi gradele militare ale poliţiştilor vor fi echivalate cu gradele profesionale, conform pregătirii şi studiilor fiecăruia, cu menţinerea drepturilor câştigate anterior, după cum urmează:

A. Ofiţerii de poliţie:

a) sublocotenent - subinspector de poliţie;

b) locotenent - inspector de poliţie;

c) căpitan - inspector principal de poliţie;

d) maior - subcomisar de poliţie;

e) locotenent-colonel - comisar de poliţie;

f) colonel - comisar-şef de poliţie;

g) general de brigadă - chestor de poliţie;

h) general-maior - chestor principal de poliţie;

i) general-locotenent - chestor-şef de poliţie;

j) general - chestor general de poliţie.

B. Agenţii de poliţie:

a) maistru militar clasa a IV-a şi sergent-major - agent de poliţie;

b) maistru militar clasa a III-a şi plutonier - agent principal de poliţie;

c) maistru militar clasa a II-a şi plutonier-major - agent-şef adjunct de poliţie;

d) maistru militar clasa I şi plutonier adjutant - agent-şef de poliţie;

e) maistru militar principal şi plutonier adjutant-şef - agent-şef principal de poliţie.

(2) Echivalarea gradelor privind agenţii şi ofiţerii de poliţie este valabilă şi în cazul încetării raporturilor de serviciu ale poliţiştilor, precum şi în cazul mutării cadrelor militare sau a poliţiştilor între unităţile de poliţie şi celelalte unităţi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor ori în cazul transferului la/de la alte instituţii din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, după caz.

(3) Comisarilor-şefi de poliţie care au o vechime în gradul profesional sau în gradul de colonel de minimum 5 ani şi au fost încadraţi în această perioadă cel puţin 3 ani în funcţii prevăzute în statele de organizare cu grad profesional de chestor de poliţie sau general de brigadă ori superioare şi au fost apreciaţi în ultimii 3 ani cu calificativul de cel puţin "foarte bun", la încetarea raporturilor de serviciu li se poate acorda gradul profesional de chestor de poliţie, în condiţiile prezentei legi.

(4) Poliţiştii ofiţeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.

(5) Ofiţerilor de poliţie stabiliţi la alin. (1) lit. A li se va acorda gradul profesional următor numai după absolvirea studiilor superioare corespunzătoare categoriei din care fac parte.

(6) Agenţii de poliţie care nu au absolvit studii liceale şi postliceale cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.

(7) Agenţii de poliţie care au absolvit studii superioare au dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea posturilor de ofiţeri vacante, în condiţiile prezentei legi.

(8) Perioada acordată poliţiştilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcţiei pe care o deţin, conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Dacă după expirarea perioadei de 5 ani poliţiştii nu şi-au definitivat studiile necesare echivalării în gradele profesionale pe care le au, ofiţerii de poliţie vor fi încadraţi în categorii şi grade profesionale corespunzătoare pregătirii, iar agenţilor de poliţie le vor înceta raporturile de serviciu.

(9) Stagiul în gradul militar avut la data echivalării va fi luat în calcul la acordarea gradelor profesionale, potrivit alin. (1) şi cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b).

(10) Acordarea gradelor profesionale pentru poliţişti se face, de regulă, o dată pe an, cu prilejul "Zilei Poliţiei Române".

(11) Acordarea gradelor profesionale la încadrarea directă a poliţiştilor se face potrivit competenţelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(12) Acordarea gradelor profesionale poliţiştilor prevăzuţi la art. 9 alin. (2) şi la art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul anului.

ART. 74

(1) Evidenţa poliţiştilor pe timpul şi după încetarea raporturilor de serviciu, precum şi modalităţile de păstrare a acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

(2) La încetarea raporturilor de serviciu poliţistul este obligat ca în termen de 15 zile să se prezinte la centrul militar pe raza căruia domiciliază, pentru a fi luat în evidenţă ca rezervist cu specialitatea "poliţie" şi gradul militar echivalent gradului profesional avut la data respectivă în grupa de evidenţă a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

(3) Poliţiştii luaţi în evidenţă ca rezervişti pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru completarea efectivelor unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, în condiţiile prevăzute de lege.

ART. 75

Descrierea uniformei de poliţist şi a însemnelor distinctive se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

ART. 76

(1) Prevederile prezentei legi se aplică, în mod corespunzător, şi personalului Poliţiei de Frontieră Române, Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei, Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, Direcţiei generale de informaţii şi protecţie internă, unităţilor de învăţământ ale poliţiei şi structurilor corespondente din cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza", precum şi personalului unităţilor din aparatul central al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al structurilor subordonate acestuia.

(2) Competenţele stabilite inspectorului general al Poliţiei Române prin prezenta lege se exercită pentru personalul din structurile prevăzute la alin. (1) de către conducătorii acestora.

ART. 77

Plata drepturilor băneşti cuvenite poliţiştilor, prevăzute în prezenta lege, se face din fondurile alocate de la bugetul de stat.

ART. 78

(1) Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale altor acte normative în vigoare aplicabile funcţionarului public, în situaţia în care domeniile respective nu sunt reglementate în legislaţia specifică poliţistului.

(2) Până la intrarea în vigoare a legii privind salarizarea poliţiştilor, acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.

(3) Până la intrarea în vigoare a legii privind pensiile poliţiştilor, acestora le sunt aplicabile dispoziţiile legale referitoare la pensionarea cadrelor militare.

(4) Modul de aplicare a prevederilor alin. (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.

ART. 79

În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unor minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% vor fi angajaţi şi poliţişti care cunosc şi limba respectivă.

ART. 80

În condiţiile legii, prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de credit pentru poliţişti.

ART. 81

(1) Hotărârile Guvernului şi ordinele ministrului administraţiei şi internelor date în aplicarea prezentei legi se vor emite în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a acesteia.

(2) Până la adoptarea hotărârilor Guvernului prevăzute la alin. (1) poliţiştii beneficiază de drepturile corespunzătoare prevăzute în actele normative în vigoare pentru cadrele militare.

ART. 82

(1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) La aceeaşi dată orice alte dispoziţii contrare se abrogă.