Home Hartă site Date de contact English

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 VIOLENȚA IN FAMILIE

 

...respectarea drepturilor omului trebuie să

facă parte din educația globală și din

demnitatea omului, iar toate aspectele

violenței fizice sau mintale împotriva

persoanei umane constituie o violare a

drepturilor sale "

Parlamentul European, Rezoluție,

11 iunie 1986

 

 

Afis pus cu acordul CMSC IasiDin punct de vedere clinic o definiție larg acceptată a violenței domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft:

”Violența domestică este o amenințare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relației dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoțit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparțin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potențiale surse de sprijin; amenințări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului și a altor surse de îngrijire și protecție”.

Se numește "violența în familie" orice act vătămător, fizic sau emoțional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni și familie, amenințări și atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deși până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenței în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaților agresați este destul de mare. Experții care cercetează această problemă sunt de acord că violența este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliției sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenței domestice devine mai puțin transparentă și deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalți și în același timp un sentiment de stigmă și culpă care le face să se izoleze.

Soțul violent nu dorește ca soția lui să întrețină relații sociale în cadrul cărora să-și poată mărturisi suferința și eventual să poată primi un sprijin.

Pe de altă parte, bărbații violenți au ca și caracteristici de personalitate lipsa abilităților și a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenți, a comunica, în mediul intim al căminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul de muncă rămâne o rutină de relaționare superficială cu ceilalți, un rol jucat în limitele orelor de serviciu.

 

Influențe asupra dezvoltării copiilor

 

Funcția principală a familiei, creșterea copiilor, este distorsionată cu largi și dramatice consecințe în viitor. Perturbarea acestei funcții se petrece în general, ca o stare de boală cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de violență. Cercetările arată că trauma copiilor care cresc într-o atmosferă de violență, chiar dacă nu ei sunt victimele directe, este mai intensă și cu consecințe mai profunde și mai de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor și neglijării din partea părinților (Catheline, Marcelli, 1999).

Într-o familie bântuită de violență, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranță, de viață ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate.

Funcțiile parentale nu mai pot fi împlinite. O mamă victimă a violenței soțului este mai puțin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copilului (hrană, casă, igienă, haine, sănătate fizică) sau să-l protejeze pe acesta de răniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Copleșită de rușine pentru ceea ce i se întâmplă, de sentimentul eșecului în cea mai importantă relație interpersonală, de teroare, de autoacuzații (Polman,1994) femeia nu mai este capabilă de a juca nici unul din rolurile impuse de viața familiei.

În atmosfera de violență, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt rămâne într-o singurătate umplută doar de țipetele celor din jur. Această situație este probabil și explicația numărului mare de accidente domestice ale căror victime sunt copiii.

Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente și o condiție fizică ce-i face ușor de recunoscut. Ei prezintă:

  • Probleme fizice, boli inexplicabile, expuși la accidente în casă și în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă;

  • Probleme emoționale și mentale: anxietate mărită, simțământ de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mânie, frica de răniri și moarte;

  • Probleme psihologice: neîncredere în sine, depresie, comparare cu viața mai fericită a colegilor;

  • Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalți, probleme cu somnul, enurezie, bătăi, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, relații pentru a scăpa de acasă, mutilare, consum de droguri și alcool, comportament defensiv cu minciuna;

  • Probleme școlare - neîncredere, eliminare, schimbări bruște în performanțele școlare, lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale;

  • Identificare cu eroi negativi.

Un lucru mai puțin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid și că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat și slaba comunicare în cadrul familiei.

 

Deși incidența fenomenului este în scădere, se manifestă o acutizare a lui, în sensul creșterii intensității violenței (acte de cruzime).

Numărul mare de copii victimizați în familie dar și violențe crescute între concubini, care în prezent, potrivit legislației în vigoare, nu beneficiază de statutul de "familie".

 

Cu cine puteți discuta?

  • Unde puteți merge pentru sprijin și sfaturi dacă sunteți implicată într-o relație violentă?

  • Dacă ați fost victima unei violențe este bine să știți că există anumite organizații care vă pot acorda sprijin.

  • Refugiile oferă protecția în caz de urgență și adăpost temporar, sfaturi, informații și o serie de alte servicii pentru femeile și copii care fug de violență.

  • Serviciile sunt confidențiale și complet gratuite.

 

Poliția

  • Violența domestică reprezintă un domeniu care este considerat de poliție ca fiind o problemă foarte gravă.

  • La poliție veți găsi atât înțelegere cât și ajutor și sfaturi practice.

  • Puteți cere să vorbiți cu o femeie polițist și dacă doriți vi se poate acorda ajutor pentru a merge la o unitate sanitară sau la un loc de refugiu.

 

Adăposturi

 

Titan - Tel. 983

Centrul de Criză Împotriva Violenței Domestice Buftea - Aleea Școlii, nr. 2-4, Tel. 021/225.52.81

Fundația Sensiblu, Tel. 405.60.01., 405.60.02

 

Organizații Neguvernamentale cu care Poliția colaborează în domeniu:

  • Centrul de Resurse Juridice - București

  • Centrul de Mediere și Securitate Comunitară - Iași

  • Asociația Scop - Timișoara

  • Artemis - Cluj-Napoca

  • Betania - Bacău

  • Fundația Comunitară - Constanța

  • Parteneri pentru Egalitate - București

  • Salvați Copii - București

 

 

 

 

Copyright 2007-2009 @ Centrul de Comunicații și Informatică din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române